Prin utilizarea acestui site, ești de acord cu politica noastră de cookie-uri.

Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești

Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc

din 12/06/2001, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 311 din 12/06/2001


actualizat cu

Hotărârea nr. 1/2007 din 17/02/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 07/03/2007 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti
Hotărârea nr. 2/2007 din 17/02/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 07/03/2007 privind completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii.

Art. 11. – Profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă.

Art. 2. – Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniunea, acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Art. 3. – Uniunea dobândeşte, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii şi adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.

Uniunea are sigiliu şi siglă proprii.

Sediul principal al Uniunii este în municipiul Bucureşti.

Art. 31. – Data de 10 Mai este declarată Ziua executorului judecătoresc, Consiliul urmând a hotărî locul şi modalităţile de desfăşurare a solemnităţilor legate de acest moment festiv.
Art. 4. – În cadrul Uniunii executorii judecătoreşti din circumscripţia fiecărei Curţi de apel se constituie în camere ale executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, denumite în continuare Camere.Din Cameră fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

CAPITOLUL II
Obiectul şi principiile de funcţionare ale Uniunii

Art. 5. – Uniunea conduce şi coordonează la nivel naţional activitatea executorilor judecătoreşti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei, aprobat de Congresul Uniunii.

Art. 6. – Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional şi a calităţii actelor întocmite de executorii judecătoreşti, prin:

a) informare cu privire la practica judiciară execuţională şi doctrina de specialitate în materie;

b) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea execuţională;

c) organizarea de reuniuni, seminarii, simpozioane şi alte forme de instruire, precum şi de schimburi de experienţă între executorii judecătoreşti, cu participarea unor personalităţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate;

d) editarea unor publicaţii proprii de specialitate;

e) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;

f) unificarea practicii execuţionale.

Art. 61. – În aplicarea art. 6 lit. a), b), c), d) şi f), precum şi a art. 411 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, Uniunea coordonează activitatea Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.

Organizarea şi funcţionarea Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti sunt stabilite prin Regulamentul de funcţionare şi perfecţionare al Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Uniunii.

În cadrul Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti funcţionează o comisie ştiinţifică, ce va fi consultată de către Consiliul Uniunii în probleme de modificări legislative, analize ştiinţifice, studii etc.

Art. 62. – Pregătirea profesională continuă reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de executorii judecătoreşti în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii actului execuţional şi nivelului de performanţă în domeniul respectiv.

Art. 63. – Managementul activităţilor de pregătire profesională continuă este realizat de Consiliul Uniunii prin Programul naţional de pregătire profesională continuă.

 Art. 64. – Participarea la pregătirea profesională în cadrul Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti este obligatorie şi se face cel puţin o dată la 3 ani.
Art. 65. – Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la centrul menţionat la art. 61 duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancţiuni conform legii şi art. 44 din Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 66. – Modulele de pregătire, numărul de participanţi şi perioada acestora vor fi stabilite de către conducerea centrului prevăzut la art. 61 şi vor fi adoptate de către Consiliul Uniunii.

Art. 67. – La absolvirea perioadei de perfecţionare se va susţine un test şi în funcţie de rezultatul acestuia se va aplica sau nu se va aplica măsura obligativităţii reluării cursului de către participanţi la un modul viitor înăuntrul acestui termen de 3 ani.

Art. 68. – Centrul Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti va elibera un certificat de absolvire la sfârşitul perioadei de pregătire profesională.

Art. 7. – Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea execuţională, participând la elaborarea acestora.

Art. 8. – Uniunea şi Camerele funcţionează prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut.

Art. 9. – Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor.

CAPITOLUL III
Calitatea de membru al Uniunii. Drepturi şi obligaţii

Art. 10. – Sunt membri ai Uniunii toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, numiţi în funcţie de ministrul justiţiei, şi care fac parte din Camere.

Art. 11. – Membrii Uniunii au următoarele drepturi:

a) să aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;

b) să participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte;

c) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească în acelaşi timp informaţiile solicitate;

d) să poarte însemnele Uniunii;

e) să beneficieze anual de concediu de odihnă pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare;

f) să primească, pentru merite deosebite, recompense materiale, diplome de onoare, bonificaţii etc., la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii;

g) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;

h) să îşi exercite personal atribuţiile sau în asociere cu persoane compatibile şi să se bucure de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altă localitate fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

i) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau Uniunii

Art. 12. – Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele:

a) să respecte dispoziţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, denumită în continuare lege, precum şi ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, denumit în continuare regulament;
b) să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile Uniunii şi ale Camerelor;
c) să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
d) să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;
e) să participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de conducere ale Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;
f) să păstreze secretul profesional;
g) să achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de Uniune şi de Camere, pentru formarea bugetelor acestora;h) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât şi în exercitarea acesteia.

CAPITOLUL IV
Structura organizatorică

SECŢIUNEA 1
Uniunea

Art. 13. – Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul şi preşedintele.

Art. 14. – Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din membrii Consiliului Uniunii, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2.

Congresul Uniunii se întruneşte anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.

Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

În cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. 3 se face o nouă convocare a Congresului Uniunii, în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenţa majorităţii delegaţilor. Dacă nici în această situaţie nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amână din nou şi va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.

Art. 15. – Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor.

Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. 4.

Congresul extraordinar al Uniunii se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Art. 16. – Congresul Uniunii are următoarele atribuţii:

a) adoptă Statutul Uniunii şi Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

b) alege preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;

c) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

d) validează şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceştia să deţină sau să poată ocupa alte funcţii eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;

e) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii;

f) aprobă bugetul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut;

h) alege directorul şi secretarul Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti pentru un mandat de 3 ani;

i) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc.

Hotărârile Congresului Uniunii sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia

Art. 17. – Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.

Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face numai prin vot secret. Desemnarea candidaţilor propuşi se face cu consimţământul acestora.

Candidatul care întruneşte majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.

Art. 18. – Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte.

Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Art. 19. – Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) solicită ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b) întocmeşte Tabloul executorilor judecătoreşti, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se va actualiza anual;
c) propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de capacitate;
d) ABROGAT
e) numeşte Comitetul de direcţie al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;
f) aprobă cuantumul sumei de participare a executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
g) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedintele său ori printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;
h) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune în raport cu venitul brut realizat de aceştia;
h1) stabileşte şi actualizează anual cuantumul cheltuielilor de executare;
i) soluţionează prin Comisia superioară de disciplină, formată din 5 membri, contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină al Camerelor;
j) stabileşte şi aprobă modelul sigiliului executorilor judecătoreşti, sigla şi emblema Uniunii, precum şi modelul firmelor destinate birourilor de executori judecătoreşti şi Camerelor;
k) execută controlul profesional-administrativ asupra Camerelor cel puţin o dată la 2 ani, verificând şi calitatea actelor execuţionale, sau poate delega Colegiul director al Camerei cu efectuarea controlului conform prevederilor art. 59 din lege;
l) stabileşte indemnizaţiile de conducere pentru preşedinte, vicepreşedinţi, membrii Consiliului Uniunii, organele de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti şi organele de conducere ale Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti;
m) stabileşte structura organizatorică şi numărul persoanelor de specialitate şi cu funcţii administrative din cadrul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
n) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
o) repartizează sarcini şi responsabilităţi Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
p) organizează şi coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătoreşti din România;
r) aprobă Programul de pregătire şi perfecţionare a executorilor judecătoreşti şi cheltuielile Centrului Academic de Pregătire, Formare şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti;
s) aprobă afilierea Uniunii la organizaţiile profesionale internaţionale ale executorilor judecătoreşti şi cotele de contribuţie la acestea;
t) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii şi aprobă sponsorizări;
u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
v) stabileşte cuantumul taxelor de înscriere şi participare la examene;
w) întocmeşte şi actualizează permanent liste cuprinzând:
– executorii judecătoreşti incompatibili, indicând temeiul incompatibilităţii;
– executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;
– executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă.

Art. 20. – Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 2 membri desemnaţi de Consiliul Uniunii.

Art. 21. – Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) pregăteşte proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;
c) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;
d) elaborează proiectul de buget al Uniunii;
e) ABROGAT
f) propune cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceştia;
g) propune Consiliului Uniunii cuantumul sumei de participare a executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti pentru garantarea responsabilităţii civile a acestora;
h) ţine evidenţa executorilor judecătoreşti şi a birourilor de executori judecătoreşti şi centralizează datele statistice privind activitatea execuţională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;

i) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii stabilite de acesta.

Art. 22. – Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile internaţionale ale executorilor judecătoreşti;
a1) stabileşte atribuţiile celor 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
b) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii şi stabileşte prin negociere salariile acestora;
c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al acestuia;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii;
e) comunică executorilor judecătoreşti, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, după caz, de Biroul executiv al acestuia;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
În situaţia în care preşedintele lipseşte acesta este reprezentat de unul dintre vicepreşedinţi, pe care îl desemnează în acest scop.
Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât pe durata a două mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite dispoziţii.
Pe perioada mandatului atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de executor judecătoresc

Art. 23. – Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti aleşi de Congresul Uniunii şi 1 expert contabil desemnat de Consiliul Uniunii.
Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate consecutive. Durata unui mandat este de 3 ani.
Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Uniunii.

Art. 24. – Uniunea are patrimoniu şi buget proprii.
Bugetul Uniunii este format din contribuţiile băneşti ale membrilor, donaţii, sponsorizări, beneficii rezultate din activităţi economice conexe şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
Cota de contribuţie a fiecărui executor judecătoresc la Uniune se aprobă de Consiliul Uniunii, la propunerea Adunării generale a Camerei.

Consiliul Uniunii poate modifica cotele de contribuţie propuse de Cameră, fără ca acesta să poată însă depăşi 5% din veniturile brute ale executorilor judecătoreşti. Cotele de contribuţie se plătesc lunar.

SECŢIUNEA a 2-a
Camerele

Art. 25. – Camerele au, potrivit legii, personalitate juridică, firmă, ştampilă şi sigilii proprii, iar sediul lor se află în localitatea în care funcţionează curtea de apel în circumscripţia căreia se constituie.

Art. 26. – Organele de conducere ale Camerei sunt: adunarea generală, colegiul director şi preşedintele.
Camerele sunt conduse de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.
Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut.

Art. 27. – Adunarea generală a Camerei se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.
Convocarea Adunării generale a Camerei în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar convocarea şedinţei extraordinare se face cu cel puţin 3 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei şi a locului desfăşurării.
Prezenţa executorilor judecătoreşti la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie, absenţa nemotivată atrăgând sancţiunea prevăzută de art. 44 din lege.

Art. 28. – Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.
În cazul în care numărul legal nu este întrunit Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă dată pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.
Adunarea generală a Camerei adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Art. 29. – Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director şi stabileşte indemnizaţia membrilor acestuia;
b) alege şi revocă membrii Colegiului director şi reprezentantul camerei în Consiliul Uniunii;
c) alege Comisia de cenzori;
d) aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori;
e) propune cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune şi aprobă cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Cameră, cu respectarea art. 24 alin. 3;
f) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti asupra numărului necesar de executori judecătoreşti şi de executori judecătoreşti stagiari;
g) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică, a personalului angajat şi salarizarea acestuia.
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
Art. 30. – Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a reprezentanţilor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplină al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă.
Candidaţii pentru funcţia de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie să aibă o vechime în activitatea de executor judecătoresc de cel puţin 5 ani şi să se bucure de prestigiu.

Art. 31. – Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

Art. 32. – Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui.

Art. 33. – Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, şi le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puţin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege;
b) primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie şi le înaintează Consiliului Uniunii;
c) primeşte certificatul de înregistrare a biroului executorilor judecătoreşti, eliberat de prim-grefierul Curţii de apel, şi îl comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii;
d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătoreşti stagiari de către executorul judecătoresc şi verifică semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari;
e) soluţionează sesizările formulate împotriva executorilor judecătoreşti şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare;
f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripţie, care va asigura funcţionarea unui birou al executorilor judecătoreşti pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou;
g) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;
h) difuzează Buletinul executorilor judecătoreşti şi aduce la cunoştinţă executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii execuţionale;
i) desemnează executorii judecătoreşti care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;
j) întocmeşte şi ţine evidenţa cauzelor execuţionale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială;
k) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;
l) asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor şi a altor drepturi de asistenţă socială privind executorii judecătoreşti şi personalul angajat;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
Toate persoanele care intră în profesia de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care devin executor judecătoresc, trebuie să îşi înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului la curtea de apel, după ce fac dovada achitării, în contul Uniunii, a echivalentului în lei al sumei de 1.000 euro, calculat la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, din care se vor vira 30% la Camera în circumscripţia căreia îşi va desfăşura activitatea şi 70% la Uniune.

Art. 34. – Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei şi rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei;
d) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a Camerei şi ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;
e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât pe durata a 3 mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia

Art. 35. – Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) participă de drept la şedinţele Colegiului director al Camerei;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii, plătită din bugetul Uniunii;
d) participă din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii;
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi apără interesele acesteia;
f) informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) întocmeşte trimestrial rapoarte de activitate şi le supune spre aprobare Adunării generale a Camerei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei.
Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi substituit de către preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului director în situaţia în care se află în imposibilitate de a participa la şedinţele Consiliului Uniunii.

Art. 36. – Camera are patrimoniu şi buget proprii.
Bugetul Camerelor este format din contribuţii băneşti ale executorilor judecătoreşti, donaţii şi sponsorizări, beneficii rezultate din activităţi economice conexe, precum şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
Pentru înscrierea la concurs în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă de înscriere la Cameră şi o taxă de participare la concurs, în contul Uniunii. Cuantumurile acestor taxe se stabilesc de Consiliul Uniunii în condiţiile art. 19.
Patrimoniul Camerelor este format din bunuri mobile şi imobile, în condiţiile legii.

Art. 37. – Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti şi un contabil.
Comisiile de cenzori ale Camerelor verifică modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat să pună la dispoziţie Comisiei de cenzori a Camerei toate evidenţele şi datele pentru efectuarea verificărilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Biroul executorului judecătoresc

Art. 38. – Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.

Art. 39. – Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei şi a valorilor.

Executorul judecătoresc asigură securitatea biroului şi ia măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efracţiilor sau altor evenimente previzibile.

Art. 40. – Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, dintre care 6 ore de activitate cu publicul.

Orice modificare a programului de lucru se va comunica Colegiului director al Camerei.

Art. 41. – Biroul executorului judecătoresc şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

Art. 42. – Toate neînţelegerile de natură patrimonială dintre executorii judecătoreşti, precum şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii execuţionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.

În caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabilă executorul judecătoresc va cere concilierea preşedintelui Camerei.

Art. 43. – Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile personale şi răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.

Art. 44. – Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.

Art. 45. – Patrimoniul biroului executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.

Patrimoniul biroului executorilor judecătoreşti asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.

Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti asociaţi au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătoreşti asociaţi decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

SECŢIUNEA a 4-a

Art. 46. – Pot fi executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, fără a depăşi o perioadă de 3 ani de la obţinerea diplomei de licenţă în drept.

Art. 47. – Pot angaja executori judecătoreşti stagiari numai executorii judecătoreşti care au o vechime de minimum 5 ani în profesie.

Art. 48. – Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată cu executorul judecătoresc în condiţiile legii, regulamentului şi prezentului statut.Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mult de un executor judecătoresc stagiar în aceeaşi perioadă.

CAPITOLUL V
Răspunderea executorului judecătoresc

Art. 49. – Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi prezentului statut.

Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei.

Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii, care judecă în complet de 5 membri.

Hotărârea acesteia este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.

Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, constituită în acest scop, potrivit legii.

Art. 50. – Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.

Art. 51. – Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a), b) şi c) din lege pot exercita funcţii eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.Sancţiunile prevăzute la art. 46 lit. a) şi b) din lege se prescriu în termen de 6 luni; cea prevăzută la art. 46 lit. c) din lege se prescrie la 1 an de la achitarea amenzii, iar cea prevăzută la art. 46 lit. d) din lege se prescrie la 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 52. – Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătoreşti şi, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.

Congresul de constituire a Uniunii se va compune din preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din câte un membru desemnat al acestora, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care va desemna 3 membri.

Art. 53. – Modificările prezentului statut şi corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.

Art. 54. – După adoptare prezentul statut va fi comunicat ministrului justiţiei şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ

CHELTUIELI DE EXECUTARE SILITĂ

Nr. crt.ActivitateaSuma
1ÎnregistrarePână la: 1,00
2Formare dosarPână la: 10,00
3Redactare adresăPână la: 10,00
4Proces-verbal de îndeplinire a proceduriiPână la: 20,00
5Cheltuieli de transportÎn funcţie de distanţă şi de mijlocul de transport
6Cheltuieli de transmitere prin poştăÎn funcţie de valoarea timbrelor necesare faţă de modalitatea de transmitere
7Emiterea somaţieiPână la: 10,00
8Proces-verbal de sechestruPână la: 30,00
9Proces-verbal de situaţiePână la: 50,00
10Notarea somaţiei în Cartea funciarăPână la: 50,00
11Publicaţie de vânzare mobiliarăPână la: 30,00
12Publicaţie de vânzare imobiliarăPână la: 50,00
13Emitere adresă poprire pe fiecare terţ popritPână la: 10,00
14Emitere adresă de radiere a somaţiei din Cartea funciarăPână la: 50,00
15Proces-verbal de licitaţiePână la: 50,00
16Proces-verbal de distribuire sumePână la: 100,00
17Act de adjudecarePână la: 300,00
18Proces-verbal de constatarePână la: 100,00
19Arhivare dosarPână la: 30,00