ofesia de executor judecătoresc, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.

(2) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti. Desemnarea acestora se va face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(3) ABROGAT

Art. 28. – În vederea organizării şi desfăşurării concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii:

a) Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la concurs sau examen, formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de completare la Cameră a dosarului de înscriere, comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor de înscriere şi va dispune, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, admiterea sau respingerea cererii de înscriere. Respingerea cererilor de înscriere se va motiva. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de 5 zile, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea. Candidaţii ale căror cereri de înscriere au fost respinse pot formula contestaţie împotriva hotărârii comisiei, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de afişare. Contestaţia se depune la sediul Camerei unde s-a depus cererea de înscriere şi se comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de depunere. Contestaţiile se soluţionează de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, prevăzută la lit. a1), constituită în acest scop pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti;

a1) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârii comisiei prevăzute la lit. a) de către cei respinşi la înscrierea la concurs sau examen. Comisia este formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, alţii decât cei din comisia prevăzută la lit. a). Comisia va examina contestaţiile în termen de 48 de ore la de centralizarea şi primirea acestora, pronunţându-se prin hotărâre motivată numai asupra acelor cereri de înscriere care au fost respinse şi împotriva cărora candidatul a formulat contestaţie. Comisia, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, poate admite contestaţia şi poate declara candidatul admis la înscrierea la examen sau poate respinge contestaţia şi declara candidatul respins, menţinând astfel soluţia dată anterior prin hotărâre de către comisia prevăzută la lit. a). Hotărârea Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor este definitivă. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de soluţionare a contestaţiilor, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal, care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea;

b) Comisia pentru organizarea şi supravegherea concursului sau examenului, compusă din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În cazul în care există un număr mare de candidaţi, din comisie pot face parte mai mulţi membri, păstrându-se însă paritatea reprezentanţilor celor două instituţii. Pe lângă activitatea de supraveghere, această comisie asigură verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de concurs sau examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea concursului sau examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor, pe bază de proces-verbal, Comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifică dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, pe fiecare filă, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Suportul de scris va fi pregătit de această comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare filă ştampila Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

c) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţară; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională. Preşedintele comisiei, care este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, nu participă la elaborarea subiectelor şi nici la notarea lucrărilor şi veghează ca desfăşurarea activităţii comisiei să fie în conformitate cu prezentul regulament;

d) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 2 executori judecătoreşti numiţi prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c).

Art. 29. – (1) După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţă, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteză a candidatului.

(2) Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării concursului sau examenului şi va fi afişat la sfârşitul duratei concursului sau examenului pentru consultare de către candidaţi.

(3) Fiecare membru al comisiei va primi câte un exemplar al baremului de notare.

Art. 30. – (1) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele său, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora.

(2) Înainte de începerea notării lucrările se numerotează, fără să fie desfăcut colţul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor.

Art. 31. – (1) După terminarea notării se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenţa tuturor membrilor acesteia.

(2) La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului, notele şi media obţinute.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului. Fiecare pagină a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei.

Art. 32. – (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul concursului sau examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti.

(2) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia, la loc vizibil şi accesibil publicului, lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei şi orei. De asemenea, lista va fi publicată şi pe paginile de Internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.

Art. 33. – (1) După afişarea rezultatelor candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii.

(2) Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti unde s-a depus cererea de înscriere la concurs sau examen şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).

Art. 34. – (1) Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la centralizare, comisia fiind ţinută să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie.

(2) Comisia nu poate diminua nota obţinută iniţial, în astfel de situaţii contestaţiile urmând să fie respinse.

(3) Comisia decide pentru fiecare contestaţie, pe baza baremului folosit la notarea lucrărilor de comisia prevăzută la art. 28 lit. c).

(4) ABROGAT

(5) Dispoziţiile art. 32 se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 35. – În termen de 10 zile de la soluţionarea contestaţiilor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va înainta Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la validare.

Art. 36. – (1) Ocuparea posturilor de executor judecătoresc stagiar se va face, la nivelul întregii ţări, în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere.

(2) În cazul în care au fost exprimate mai multe opţiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, în această ordine:

a) candidatul care are titlul de doctor în drept;

b) candidatul cu activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică de la obţinerea licenţei;

c) candidatul care a obţinut medie mai mare la examenul de licenţă.”

Art. 37. – (1) În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 şi 21 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament.

(2) Executorul judecătoresc care refuză încheierea contractului individual de muncă, deşi şi-a exprimat opţiunea de a angaja în anul respectiv în cadrul biroului său un executor judecătoresc stagiar şi această opţiune a fost aprobată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi cuprinsă în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei, răspunde disciplinar conform art. 44 lit. c) din lege.

2. Organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat

Art. 38. – (1) După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de definitivat.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti organizează sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, o dată pe an, examenul de definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament.

(3) Nepromovarea sau, după caz, neprezentarea nejustificată a executorului judecătoresc stagiar la două sesiuni de examene de definitivat consecutive atrage de drept încetarea contractului său de muncă şi pierderea calităţii de executor judecătoresc stagiar. Prin neprezentare justificată se înţelege acea neprezentare datorată unor situaţii, împrejurări insurmontabile, pe care persoana nu putea şi nici nu avea cum să le prevadă pentru a preîntâmpina apariţia lor sau a le evita.

Art. 39. – (1) Examenul de definitivat va consta într-o probă teoretică şi o probă practică. Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial şi organizarea profesiei de executor judecătoresc, dispoziţiile art. 22 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.

(2) Notarea la proba practică se face prin acordarea unei note de la 0 la 10. Media examenului de definitivat se stabileşte pe baza mediei aritmetice dintre media obţinută la proba teoretică şi nota obţinută la proba practică. Pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin media 7,00 la proba teoretică, iar nota obţinută la fiecare materie să nu fie mai mică de 5,00. De asemenea, nota obţinută la proba practică trebuie să nu fie mai mică de 5,00.

Art. 40. – (1) Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 20 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul.

(2) Referatul executorului judecătoresc angajator va cuprinde:

a) data angajării executorului judecătoresc stagiar;

b) conduita executorului judecătoresc stagiar pe durata stagiului;

c) preocuparea pentru pregătirea profesională;

d) volumul de activitate, pe categorii de operaţiuni;
e) comportamentul executorului judecătoresc stagiar;

f) propunerea motivată de admitere sau de respingere a cererii de înscriere la examenul de definitivat.

(3) ABROGAT

(4) ABROGAT

(5) ABROGAT

(6) Camera executorilor judecătoreşti va comunica, odată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizată a acestora, datele de identificare, circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile exprimate în cererea de înscriere.

(7) ABROGAT

Art. 41. – (1) ABROGAT

(2) Dispoziţiile art. 19-21 şi 23-36 se aplică în mod corespunzător.

Art. 42. – ABROGAT

Art. 43. – ABROGAT

Art. 44. – În termen de 5 zile de la validarea rezultatelor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va înainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti. Acestea vor fi însoţite de situaţia centralizată pe Camere, de dosarele candidaţilor declaraţi admişi în urma validării rezultatelor, precum şi de cererile lor de numire în funcţie, indicându-se postul obţinut în urma opţiunii exprimate, în funcţie de poziţia de pe listă corespunzătoare notei obţinute.

3. Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică

Art. 45. – Pe locurile rămase vacante după acordarea priorităţilor prevăzute la art. 5 alin. (4) lit. a) şi b), Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, va organiza concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică.

Art. 46. – Dispoziţiile art. 18-21, 23-36, 39 şi 44 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

4. Admiterea în profesie pentru persoanele scutite de examen în condiţiile art. 15 lit. g) teza finală din lege

Art. 461. – (1) Persoanele prevăzute la art. 15 lit. g) teza finală din lege pot formula cerere pentru ocuparea unuia dintre posturile rămase vacante după acordarea priorităţilor prevăzute de art. 5 alin. (4) lit. a)-c).

(2) Cererea, în care se poate exprima o opţiune principală şi mai multe opţiuni secundare pentru un post vacant, se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, însoţită de următoarele documente:

– copie legalizată a diplomei de licenţă în studii juridice;

– copia actului de identitate;
– declaraţie pe propria răspundere că are capacitate deplină de exerciţiu

– cazierul judiciar;

– recomandare de la ultimul loc de muncă; – adeverinţă medicală din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de executor judecătoresc;

– dovada că nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv; dacă nu mai este în funcţie, dovada că nu şi-a încetat activitatea din motive imputabile;

– dovada că a absolvit cursuri de specializare, acolo unde este cazul;
– dovada că a desfăşurat o perioadă de cel puţin 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi că a promovat examenul de definitivat în această profesie.

Art. 462. – (1) Cererea se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei posturilor rămase vacante după acordarea priorităţilor prevăzute de art. 5 alin. (4) lit. a)-c). Lista se afişează cel puţin la sediul Camerelor, la loc vizibil şi accesibil publicului, şi se publică pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(2) Camerele executorilor judecătoreşti formează dosarele cuprinzând fiecare cererea şi anexele acesteia, pe care le comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 5 zile de la data înregistrării.

(3) Dosarele candidaţilor vor fi înaintate Ministerului Justiţiei însoţite fiecare de referatul consultativ de admitere sau de respingere întocmit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, se va transmite Ministerului Justiţiei situaţia centralizată cu candidaţii, opţiunile acestora şi numărul de opţiuni pe fiecare post.

Art. 463. – Când numărul cererilor pentru ocuparea posturilor vacante este mai mare decât numărul posturilor vacante din circumscripţia unei judecătorii, ordinea de prioritate a solicitanţilor se va stabili cu respectarea următoarelor criterii:

1. să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv. Dacă nu mai este în funcţie, trebuie îndeplinită şi condiţia ca acesta să îşi fi încetat activitatea din motive neimputabile;

2. să aibă domiciliul într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care solicită numirea;

3. să fi absolvit cursuri de specializare;4. alte aspecte relevante.

SECŢIUNEA a 5-a
Încetarea şi suspendarea calităţii de executor judecătoresc

Art. 47. – Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:

a) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

b) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale;

c) în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c), d), g) şi h) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;

d) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. e) din lege, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

e) în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. f), numai dacă acestea sunt imputabile executorului judecătoresc. Constatarea imputabilităţii cazurilor se face de către un inspector de specialitate din Ministerul Justiţiei.

Art. 48. – Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aprobă, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:

a) în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;

b) în cazul prevăzut la art. 23 lit. d) din lege, la solicitarea Camerei executorilor judecătoreşti;

c) în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea.

Art. 49. – Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei din oficiu sau la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti ori a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.

Art. 50. – (1) În toate cazurile de încetare sau suspendare a calităţii de executor judecătoresc ori de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va delega, în termen de 10 zile de la data primirii ordinului de suspendare sau încetare a calităţii de executor judecătoresc, un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege.

(2) Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat această calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou.

Art. 51. – (1) Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariată şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(2) În situaţia în care în circumscripţia respectivă nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege.

(3) În situaţia în care în aceeaşi circumscripţie funcţionează alt executor judecătoresc, arhiva va fi predată acestuia.

(4) În situaţia în care în circumscripţie rămân să funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva.

CAPITOLUL II
Drepturile, îndatoririle şi răspunderea executorului judecătoresc

SECŢIUNEA 1
Drepturile executorilor judecătoreşti

Art. 52. – Executorii judecătoreşti se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi mutaţi în altă localitate fără acordul lor.

Art. 53. – (1) Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile stabilite prin statut.

(2) Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială.

Art. 54. – (1) Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se află în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, încunoştinţând în acest scop Camera executorilor judecătoreşti.

(2) În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate.

Art. 55. – (1) Executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condiţiile legii.

(2) Ministrul justiţiei stabileşte, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, onorariile minimale şi maximale pentru activitatea executorilor judecătoreşti.

(3) La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.

(4) Pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale speciale, precum şi posibilitatea achitării lor în mai multe tranşe.

(5) Onorariile se actualizează în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru stabilirea lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti

Art. 56. – (1) Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept sau un interes legitim.

(2) Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul executorului judecătoresc.

(3) Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege.

(4) În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui.

(5) Punerea la dispoziţie a dosarelor de executare către autoritatea judiciară competentă se va face numai în copii certificate de către executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul.

Art. 57. – (1) Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenţa şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este îndreptăţită să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti.

Art. 58. – Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

Art. 581. – (1) Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de Camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea Camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti.

(3) Formarea profesională continuă a executorilor judecătoreşti se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.”

Art. 582. – (1) În cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel se organizează periodic cursuri de formare profesională continuă. Tematica acestora este unitară la nivelul întregii ţări şi se aprobă de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

(2) Preşedintele Camerei executorilor judecătoreşti răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti din circumscripţia Camerei şi de respectarea tematicii aprobate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

(3) La cursurile de formare profesională vor participa şi reprezentanţi ai direcţiei de specialitate, precum şi inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei, în vederea cunoaşterii problemelor teoretice şi practice cu care se confruntă executorii judecătoreşti în activitatea de executare silită.

(4) În vederea verificării şi evaluării îndeplinirii obligaţiei de formare profesională, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei i se vor trimite, după fiecare curs, materialele privind tematica, precum şi o prezentare a problemelor dezbătute, a punctelor în divergenţă şi a propunerilor de soluţionare a acestora.

Art. 59. – (1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege.

(2) La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu.

Art. 60. – În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercită acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţă de existenţa unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei.

Art. 61. – (1) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri.

(11) Adunarea generală a fiecărei Camere va alege pe durata mandatului membrilor Consiliului de disciplină un număr de 3 supleanţi.

(2) După confirmarea de către colegiul director al Camerei Consiliul de disciplină îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele.

(3) Consiliul de disciplină îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează colegiului director al Camerei.

(4) Pentru situaţii excepţionale în care Consiliul de disciplină nu poate fi legal constituit, preşedintele Comisiei superioare de disciplină va asigura legala constituire a acestuia prin delegarea unui număr corespunzător de membri ai comisiei din cadrul membrilor supleanţi.

Art. 62. – (1) Şedinţele de judecată se ţin la sediul Camerei executorilor judecătoreşti

(2) La şedinţele de judecată poate asista orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective.

Art. 63. – Evidenţa lucrărilor Consiliului de disciplină va fi ţinută de un secretar.

Art. 64. – Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplină membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.

Art. 65. – Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplină executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei.

Art. 66. – Consiliul de disciplină are competenţa de a judeca orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective, pentru abaterile prevăzute la art. 44 din lege.

Art. 67. – (1) Titularul acţiunii disciplinare este ministrul justiţiei sau colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(2) În cazul exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie şi se efectuează de inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(3) ABROGAT

Art. 68. – (1) În vederea cercetării prealabile a executorului judecătoresc, ministrul justiţiei se autosesizează.

(2) Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau înlocuitorul acestuia.

(3) În termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizării, ministrul justiţiei, prin inspectori de specialitate, sau colegiul director efectuează cercetarea prealabilă, anchetează executorul judecătoresc în cauză şi îi aduc la cunoştinţă conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară.

(4) Colegiul director are obligaţia de a comunica, în cel mai scurt timp, măsurile dispuse prin hotărâre de Consiliul de disciplină atât Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cât şi ministrului justiţiei.

Art. 69. – (1) Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat.

(2) Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

Art. 70. – Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, ministrul justiţiei sau colegiul director sesizează Consiliul de disciplină.

Art. 71. – (1) În cazul în care Consiliul de disciplină este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citează părţile şi, după caz, martorii.

(2) În cazul în care, deşi legal citat, executorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsă.

Art. 72. – (1) La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se ascultă părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvării cauzei.

(2) Declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte.

(3) Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului să îi pună la dispoziţie toate informaţiile şi actele solicitate.

(4) În caz de amânare a judecăţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au determinat amânarea.

Art. 73. – După administrarea probelor preşedintele dă cuvântul părţilor, iar când consideră necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asistă la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora.

Art. 74. – (1) Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege.

(2) În cazul în care executorul nu a fost găsit vinovat, completul dispune închiderea dosarului.

Art. 75. – (1) Hotărârea Consiliului de disciplină se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică părţilor în termen de 15 zile.

(2) Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea căii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenţa sau în lipsa părţilor.

(3) Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor.

Art. 76. – Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege.

Art. 77. – Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă.

CAPITOLUL III
Biroul şi evidenţa activităţii executorului judecătoresc

Art. 78. – (1) Executorul judecătoresc îşi stabileşte sediul biroului într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care a fost numit prin ordin al ministrului justiţiei sau, în caz de asociere, în localitatea în care îşi are sediul biroului unul dintre executorii judecătoreşti cu care se asociază.

(2) În situaţia în care într-o anumită perioadă este necesară suplimentarea numărului de executori judecătoreşti în circumscripţia unei judecătorii, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate dispune delegarea pe o perioadă determinată a unor executori judecătoreşti din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti.

Art. 79. – (1) Schimbarea sediului biroului executorului judecătoresc dintr-o circumscripţie în alta se face, la cerere, pe post vacant, potrivit art. 5 alin. (4) lit. b)

(2) ABROGAT

(3) Cererea de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc se face în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei cuprinzând posturile vacante. Lista se publică şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, lista se va afişa la sediul Camerelor executorilor judecătoreşti, la loc vizibil şi accesibil publicului.

(4) Cererea va fi avizată favorabil de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu condiţia ca în circumscripţia judecătoriei de unde se solicită schimbarea sediului să îşi desfăşoare în continuare activitatea cel puţin un executor judecătoresc. Schimbarea sediului se dispune de ministrul justiţiei, prin ordin.

(5) Executorul judecătoresc a cărui cerere de schimbare de sediu a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8; cu privire la arhivă fiind aplicabile dispoziţiile art. 51.

Art. 791. – (1) Când numărul cererilor de schimbare de sediu este mai mare decât numărul posturilor vacante dintr-o circumscripţie a judecătoriei, posturile se vor ocupa prin concurs, în ordinea mediilor obţinute de candidaţi.

(2) Concursul pentru schimbări de sediu dintr-o circumscripţie în alta va fi organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, şi va consta într-o probă teoretică şi o probă practică.

(3) Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept procesual civil – executare silită şi organizarea profesiei de executor judecătoresc. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.

(4) Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 30 de zile înaintea datei concursului şi va fi afişată la sediul acestora, la loc vizibil şi accesibil publicului. Tematica se publică, în acelaşi termen, şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(5) Cererile de înscriere la concurs se depun, cu cel puţin 20 de zile înainte de data susţinerii acestuia, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul are sediul biroului. După expirarea termenului menţionat mai sus, cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite.

(6) În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia, comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea prin tragere la sorţi a unui set de 4 subiecte, întocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.

(7) Extragerea prin tragere la sorţi se va face de către preşedintele comisiei.

(8) Durata examenului este de două ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, acestea consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului.

(9) Dispoziţiile art. 20, 21 şi ale art. 23, 25-36 şi 44 se aplică în mod corespunzător.

Art. 80. – (1) Executorul judecătoresc va ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.

(2) Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.

Art. 81. – În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru lucrările şi activitatea sa.

Art. 82. – (1) Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi.

(2) Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă.

Art. 83. – Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil.

Art. 84. – (1) Executorul judecătoresc, pentru buna funcţionare a biroului său, va ţine următoarele registre:

1. registrul general;

2. opisul registrului general;

3. registrul de valori;
4. registrul de înregistrare a notificărilor;

5. registrul de corespondenţă.

(2) Evidenţa fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei.

(3) Actele întocmite vor fi evidenţiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit.

(4) Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidenţiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede ca registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc.

Art. 85. – În registrul general se vor înregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurător, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii.

Art. 86. – (1) Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurător, evacuare, confiscare etc.).

2) Se opisează atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cât şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opisează ambele nume.

Art. 87. – În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenţă, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunătorului; numărul recipisei; unitatea emitentă; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnătura de primire.

Art. 88. – În registrul de corespondenţă se înscrie corespondenţa oficială a executorului judecătoresc, neînregistrată în alte registre.

Art. 89. – În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor.

Art. 90. – (1) Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagină a registrului.

(2) La terminarea registrului sau a anului calendaristic se va întocmi, sub ultima înregistrare, un proces-verbal de închidere.

Art. 91. – (1) Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor.

(2) Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit.

Art. 92. – (1) Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional.

(2) Arhiva se află în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de executorul judecătoresc.

CAPITOLUL IV
Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti şi controlul activităţii

SECŢIUNEA 1
Organele reprezentative

Art. 93. – (1) Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei.

Art. 94. – (1) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti.

(2) Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul şi preşedintele.

Art. 95. – (1) Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii.

(2) Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectivă va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii.

(3) Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar.

(4) Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La această convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

(5) Congresul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.

Art. 96. – Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Cameră a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.

Art. 97. – (1) Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată.

(2) Preşedintele reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional.

(3) Atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.

Art. 98. – (1) Consiliul Uniunii va înainta ministrului justiţiei şi direcţiei de specialitate, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.

(2) Evidenţele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

(3) Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunica, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2)

Art. 99. – (1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se află în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.

(2) Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.(3) Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege.

SECŢIUNEA a 2-a
Controlul activităţii executorilor judecătoreşti

Art. 100. – (1) Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege.

(2) Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere.

Art. 101. – (1) Ministrul justiţiei exercită controlul activităţii executorilor judecătoreşti prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând consideră necesar.

(2) Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corectă a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate, ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti, din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(3) În cazul constatării de abateri disciplinare, ministrul justiţiei, prin intermediul inspectorilor de specialitate, va efectua cercetarea prealabilă, promovând acţiunea disciplinară.”

Art. 102. – (1) Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme.

(2) Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii.

Art. 103. – (1) Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege.

(2) Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.

Art. 104. – Executorii judecătoreşti verificaţi au dreptul să facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control.

Art. 105. – Actele de control efectuate de inspectorii de specialitate din Ministerul Justiţiei, de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunica direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în vederea ataşării acestora la dosarul profesional.Art. 106. – Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în termen de cel mult 20 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercită acţiunea disciplinară, înştiinţând şi Consiliul Uniunii.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 107. – (1) Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou.

(3) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu îndeplineau vechimea de 2 ani de activitate în această calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc această vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensă.

(4) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în această calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu.

Art. 108. – (1) Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi înregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege.

(2) Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2).

Art. 109. – (1) Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferaţi în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege

Art. 110. – Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 111. – (1) La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectivă, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale.

(2) Dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 112. – (1) Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege.

(2) Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţă.

(3) Predarea şi preluarea dosarelor se fac pe bază de proces-verbal semnat de executorul judecătoresc şi de judecătorul delegat.

ANEXA la regulament – ABROGATĂ